Pot sa imprumut 25 de $?

Un om a venit de la munca tarziu, obosit si nervos, gasindu-si baiatul de 5 ani asteptand la usa . Tati, pot sa te intreb ceva? Da sigur, despre ce e vorba? a raspuns omul Tati, cati bani castigi pe ora? Asta nu e treaba ta. De ce ma intrebi astfel de lucruri. Spuse omul nervos. Doar vreau sa stiu...Te rog spune-mi, cat castigi pe ora? Daca trebuie sa stii, castig 50$ pe ora. Ah, a raspuns micutul, cu capul plecat. Tati, imi imprumuti te rog 25$? Tatal s-a infuriat, "Daca singurul motiv pentru care m-ai intrebat asta este ca sa imi ceri niste bani sa iti cumperi o jucarie prosteasca sau alte porcarii, atunci du-te direct in camera ta la culcare. Gandeste-te de ce esti asa egoist. Nu lucrez din greu in fiecare zi pentru asa copilarii" Micutul a mers in liniste in camera si a inchis usa . Omul s-a enervat si mai tare pe intrebarile baiatului. Cum a putut sa puna asa intrebari doar pentru a cere niste bani. Dupa o ora, omul s-a calmat si a inceput sa gandeasca: Poate chiar era ceva de care chiar avea nevoie sa cumpere cu 25$ si chiar nu mi-a cerut bani des. Omul a mers la usa baiatului si a deschis-o Dormi? a intrebat... Nu tati, sunt treaz, a raspuns baiatul. M-am gandit, poate am fost prea dur mai devreme, spuse tatal. A fost o zi lunga si m-am descarcat pe tine. Uite aici ai 25$ Micutul a sarit, zambind. Multumesc tati, a zbierat. Dupa aceea a scos un pumn de bani. Omul a vazut ca baiatul avea deja bani si s-a enervat din nou. Micutul si-a numarat incet banii si s-a uitat catre tatal sau. De ce vrei mai multi bani daca deja ai? a spus tatal. Pentru ca nu am avut destul, dar acum am, a replicat baiatul Tati, am 50$. Pot sa cumpar o ora cu tine???? Te rog sa vii mai repede acasa maine . Vreau sa mananc cu tine. Tatal a fost distrus. Si-a luat baiatul in brate si l-a implorat sa il ierte.

Este doar o reamintire pentru toti ce lucreaza din greu in viata. Nu ar trebui sa lasam timpul sa treaca printre degete fara sa petrecem timp cu cei care chiar conteaza pentru noi, aceia apropiati de inimile noastre. Sa ne amintim sa impartim cei 50$ din timpul nostru cu cineva pe care iubim. Daca maine murim, compania pentru care lucram ne va inlocui foarte usor, in cateva ore. Dar familia si prietenii pe care ii lasam in urma o sa simta pierderea pentru tot restul vietilor lor

Prima poza cu....

Povestea unui nou inceput arata ca in imiaginile de mai jos: mami si tati la nunta, apoi mami insarcinata nu mine! Prima dovada ca urmeaza sa ia nastere un baieteul Mateo Andrei Baltatanu - adica EU. (dupa spusele doctorului de la ultimul tomograf).



Prima mea fotografie! se intampla undeva in jurul orei 11:00 pe 26.04.2009, la cca. 30 de ore de cand am luat nastere. Prima gura de aer, cu speranta ca lumea ma va accepta si pe mine asa mic cum sunt!

Prima mea băiţă! Ei bine, chiar nu imi amintesc cum a fost, naibii, ar fi si culmea! Din cate vad, mami ori ma oparea cu cana, ori in ruptul capului nu puteam suporta apa, sau sa mi se faca baie! Sa fie de la bliţ?

Primele mele hainute! Atat mami cat si moasa Valentina, se chinuiau de zori sa ma imbrace! Tin minte ca pe eticheta nu scria nici, Tommy Helfinger, nici Armani si nici Andreea Marin Banica. Nu m-a deranjat! Principal este ca am primit cadou o bratara! Va multumesc mosii mei dragi!

Misto! Sunt convins ca atunci cand voi fi mare, fetele ma vor crede un profesionist! Nu este asa! Am supt doar 2-3 saptamani; nu-mi amintesc ce s-antamplat, da' stiu sigur ca dupa numai putin de-o luna, am trecut pe Coca! Coca Cola! Oricum, primul sfarc, prima gura de lapte, prima autoservire! Frumos...

Prima mea poza facuta cu un telefon mobil! Un Samsung J700! Nu o fi iesit ea poza, ca lumea, insa protagonist tot EU! De data asta, fotograf: mami! Locatia, nu cred sa conteze in mod deosebit, insa din ce imi amintesc, visam. Visam sa fiu mare!

Sat Cearang, com. Punghina, judetul Mehedinti, ROMANIA. Este adresa strabunicilor mei: Eufrosina si Leon Baltatanu. Nici acum nu inteleg eu de ce au parul alb si sunt batrani, insa stiu cu siguranta, ca de cate ori m-am dus pe-acolo, mi-au dat bani pentru laptic si m-au pupat de-am albit! Nu mai retin, erau in campanie agricola? Nu in ultimul rand, strabunicul meu Ion si bunica mea Gheorghita. Sat Slasoma, com. Padina, jud. Mehedinti! Tot Romania...

Prima data la Biserica... Hm..! Normal, am "pasit" pentru prima data pe scarile unei biserici exact in ziua cand am primit si binecuvantarea de la Doamne Doamne... 18.07.2009 este ziua cand am facut baita in apa sfintita.

Din cate poze are tatai si mami, se pare ca asta este prima mea poza in natura! Eram prea mic sa-mi dau seama ca in jurul meu roiau numai mamici, insa stiu cu siguranta ca gutul lapticului meu era bun si proaspat ca de la mamica. Sa zicem ca era sfarsitul lunii Mai. 2009.

Prima data cand am vazut un cal, o vaca si un pui mic de gaina! Imaginile vorbesc de la sine...

Primul meu remember...Stii, ca-n filmul ala "Memento"; il cunosteam tipu' de alaturi, insa nu stiam de unde sa-l iau... Intre timp mi-am amintit: era prietenul meu care s-a nascut doar cu o zi inaintea mea. Acelasi spital, acelasi salon...Orsova 2009

Primul meu iaurt! Tin sa cred ca-l chema Danonino, stii, chestia aia dulce cu dinozaurul. Il mai savurez si acu'!




Primul meu ursulet de plus! O namila care si in momentul de fata sta asezat in camera mea si-mi spune in fiecare dimineata daca sforai! Nu are un nume, pentru ca nu stiu sa vorbesc! Inca!



Primul meu cotoi de pui! Nu, nu este din puiul mai sus postat, vorba despre un pui rau, care de fiecare data ma teroriza si devenea ofticant! Tati ia venit de hac si clar ia venit de hac...


Primul meu bradut, primul Mos care a indraznit sa ma intrebe de poezii... Eram mic, speriat si nu stiam ca nenii astia, azi pot fii Mosi, maine pompieri sau viitori tatici! (Mos Craciu - Grecu Cristinel)


Prima data cand am vazut, simtit si mers pe zapada! Era ianuarie 2010, la nici un an dupa ce ma nascusem si misterele nu intarziuau sa apara! Zapada..!!!!

Aici facusem un anisor. Tati si mami mi-au pregatit un tort misto , nasu' Doru mi-a luat din mot si mi-a promis ca atunci cand voi fi mare, vom merge impreuna sa bem o bere! Probabil la un meci de fotbal, undeva pe stadionul din Targu Jiu... la vreun meci banal cu Pandurii. Spun probabil, pentru ca eu tin deja cu Steaua...


Aceste este primul meu clip pe Youtube.com. Nici ca mi-as dori mai multe, sutele, daca nu miile de poze din colectia parintilor mei, sper sa tina locul multor astfel de clipuri. Oricum este primul clip si trebuie mentionat...



Aste-s unele dintre primele poze cu mine la iarba verde. Spun "unele dintre primele", pentru ca sunt sigur ca vor mai urma si altele. Tati si mami mi-au promis ca de fiecare data cand au ocazia sa iesim undeva, o vom face tot la un gratar. Posibilitate mica ca si locatie sa fie tot Ilovita, insa cu siguranta ma veti mai vedea in astfel de ipostaze "nesatule". Pup!

Salut! Eu sunt Mateo!

Ma numesc Mateo Andrei Baltatanu! De fapt, aici in blogul cu pricina nu scriu eu, pentru ca momentan sunt mic, am abia 1 anisor si nu cred ca m-as descurca! Asadar, blogul este creat de tatal meu, Marius Baltatanu si mamica mea, Raluca Baltatanu in speranta ca atunci cand voi fi mare, voi da citire celor scrie! Pana atunci, haideti sa ne cunoastem! M-am nascut in data de 25.04.2009 intr-un orasel frumos pe nume ORSOVA! Alaturi de mine au fost nasii mei de botez: Nicolescu Doru si Ileana si mosii: Nicolaescu Adrian si Valentina! Bunicii, nu prea numerosi, - dinspre tata: Constantin Baltatanu, cat si dinspre mama: Mirea Costel si Nicolaescu Gheorghita! Da, asa este, ei inca nu sunt casatoriti! Printre unchii mei, ii pot mentiona pe : Covrig Mircea si Dana (sora mamei si sotul acesteia), Baltatanu Sorin si Nicoleta (fratele tatalui si sotia lui), Drule Ciprian si Nadia ( sora mamei si sotul acesteia) si nu in ultimul rand, Mirea Cosmin, fratele mamei si al matusiilor mele, momentan necasatorit. Si chiar daca m-am nascut in Orsova, nu a fost ca eu sa copilaresc acolo! Prieteni mici si mari, mi i-am facut inca din spital, de cand mami a nascut alaturi de doctorul Ivan, ori apoi cand deja faceam diferenta dintre noapte si zi si cand incepusem deja sa ies prin parc!

Si chiar daca nu va vine a crede, aici, in burtica lui mami, aveam mai putin deo luna pana sa vad lumina zilei. O ultima poza printre colectiile tatalui meu, in care mami este surprinsa cu burtica destul de mare. Era normal, eram aproape de "gata"!

Aceasta este primul meu contact cu aparatul foto! Se petrecea undeva in Spitalul orasenesc Orsova. Fotograf, tati! In prim plan: eu si mami! Data si ora nu sunt specificate nicaieri, insa din datele "culese" actiune "imortalizarea" s-ar fii petrecut undeva in jurul orei 11, a doua zi dupa nastere! Mai exact, 26.04.2009 in jurul orei 11:00